Pai daca-i vorba de ingrijorari si probleme, eu duc steagul!!!

;(
Cea mai recenta "situatie crizata" : am iesit in parc azi dimineata, desi plouase toata noaptea si un pic dimineata, am zis ca-i OK aerul rece si proaspat. S-a jucat pe acolo, a calcat in toate baltile innoroiate, a cazut in vreo 3, era fericit. Am intrat in casa cu siroaiele de noroi dupa noi si aici s-a pornit dezastrul, nu vroia sa fie dezbracat, nu avea rabdare si a mea se terminase si am inceput sa ma ratoiesc la Adi (care era acasa ca lucra pe calc) sa vina sa ma ajute sa apuc sa ma dezbrac si eu un pic macar. A venit dar degeaba, Matteo urla in continuu, i-am dat tot jos de pe el ca era ud pana la piele si as fi vrut sa-l spal un pic dar n-a fost chip... Intr-un final s-a linistit, in fata la calc si la Adi in brate, apoi a vrut la somn si cand l-am pus in pat am vazut ca facuse si kk dar n-am mai putut sa-l spal ca incepuse iar sa urle cand a auzit, asa ca acum doarme cu scutecul plin

...
Eu nu mai inteleg de ce plange din orice.... uneori doar cand aude cuvantul NU se tranteste pe jos. Intelege tot ce-i spun si-i explic dar nu accepta. Si ma simt si eu depasita de toate situatiile, ca
Teodora. Si as vrea si eu sa-mi gasesc mai multe resurse, sa fiu mai senina, mai toleranta, poate chiar si barbatul meu s-ar schimba....
Despre astea se vorbeste pe aici, sau trebuia sa scriu la alt topic "situatii de criza" parca...???
Gazzella, da-ne de stire, eventual du poze la dermatolog, sa vada
