attachmentparenting.ro/forum

Forumul romanesc de attachment parenting

Site Logo

Acum este Vin Mar 29, 2024 9:12 am

Ora este UTC+02:00 UTC+2




Scrie un subiect nou  Răspunde la subiect  [ 2 mesaje ] 
Autor Mesaj
 MesajScris: Joi Noi 26, 2009 12:12 pm        Subiectul mesajului: winnicott 
Neconectat
moderatoare
Avatar utilizator

Membru din: Vin Ian 18, 2008 11:25 am
Mesaje: 8177
http://www.psicoterapia.it/rubriche/app ... p?cod=6622

_________________
Imagine

Imagine

Imagine


Sus
   
 
 MesajScris: Mie Dec 02, 2009 2:59 pm        Subiectul mesajului:  
Neconectat

Membru din: Vin Ian 18, 2008 4:45 pm
Mesaje: 1169
Yahoo Messenger: neacsu_ac
Localitate: Cluj Napoca
lume, lume urmeaza pus sus:

Preocuparea maternă primară
Cap XXIV din "De la pediatrie la psihanaliză", De Donald W. Winnicott
Transcris parţial de Claudia Neacşu

Teza mea este aceea că în faza cea mai timpurie avem de+a face cu o stare foarte specială a mamei, o condiţie psihologică care necesită un nume, cum ar fi preocuparea materna primară. Sugerez că nu s-a platit încă tribut suficient în literatura de specialitate, şi poate nicăieri, acelei condiţii psihiatrice foarte speciale a mamei, espre care aş putea spune următoarele lucruri:
Se dezvolta gradat şi devine o stare de înaltă sensibilitate în timpul şi mai ales la sfărşitul sarcinii.
Durează cateva săptămâni după naşterea copilului.
Mamele nu şi+o reamintesc cu uşurinţă odată ce s-au recuperat din aceasta.
Voi merge mai departe şi voi spune că amintirea pe care o au mamele despre această stare tinde să fie refulată.

Această stare organizată (care ar fi o boală dacă nu ar fi în contextul sarcinii) ar putea fi comparată cu o stare de retragere, sau cu o stare disociată, sau cu o fugă, sau chiar cu o tulburare la un nivel mai profund, cum ar fi un episod schizoid in care anumite aspecte ale personalităţii preiau controlul, temporar. Aş dori să gasesc un nume potrivit pentru această stare şi să-l avansez ca pe ceva ce ar trebui sa fie luat in considerare în toate referirile ce se fac la faza cea mai timpurie a vieţii bebeluşului. Nu cred că funcţionarea mamei la începutul foarte timpuriu al vieţii bebeluşului poate fi înţeleasă fără a vedea faptul că ea este capabilă să atingă această stare de înaltă sensibilitate, aproape o boală şi să se recupereze din ea. (Am inclus cuvântul boală pentru că o femeie trebuie să fie sănătoasă atât pentru a dezvolta această stare cât şi pentru a se recupera din ea pe măsură ce bebeluşul o eliberează, iar dacă copilul ar muri, atunci starea de moment a mamei ar arăta ca o boală. Mama îşi asumă acest risc.)

Acest fapt a fost inclus implicit în termenul devotat, în cuvintele "mama devotată obişnuită"( Winnicott, 1949). Există cu siguranţă multe femei care sunt mame bune în orice alt fel şi care sunt capabile de o viaţă bogată şi fructuoasă, dar care nu sunt capabile sa atingă această "boală normală" care să le permită să se adapteze în mod sensibil şi delicat la nevoile de la bun început ale bebeluşuluiş sau o au cu un copil iar cu celalalt nu. Astfel de femei nu sunt capabile să devină preocupate de propriul lor copil pană la excluderea altor interese, în felul în care este normal şi temporar. Se poate presupune ca există aici o fugă în sănătate. Unele dintre ele au probabil mari griji administrative pe care nu le abandonează cu adevarat sau care nu sunt capabile sa tolereze acest abandon decât după ce au avut primii lor bebeluşi. Atunci când o femeie suferă de o puternică identificare masculină ea va aprecia aceasta parte a funcţiei materne ca fiind cea mai dificilă, iar invidia de penis refulată va lăsa doar un mic spaţiu pentru preocuparea maternă primitivă.

În practică, rezultatul este că astfel de femei, dând naştere unui copil, dar pierzând startul la stadiul cel mai timpuriu, sunt confruntate cu sarcina de a recupera ce au pierdut. Ele au o lungă perioadă în care trebuie să se adapteze îndeaproape la nevoile copilului lor în creştere, şi nu este sigur că vor reuşi să repare distorsiune timpurie. În loc de a lua drept sigur efectul bun al unei preocupări timpurii şi temporare, ele sunt prinse în nevoia de terapie a copilului, adică într-o lungă perioadă de adaptare la nevoie, sau de răsfăţare. Ele fac terapie în loc să fie părinţi.

La acest fenomen se referă Kanner (1943), Loretta Bender (1947) şi alţii care au încercat să descrie tipul de mamă care este cea mai predispusă la a produce un "copil autist" (Creak, 1951; Mahler, 1954).

Se poate face aici o comparaţie între sarcina mamei de a remedia incapacitatea sa din trecut şi încercarea societăţii (uneori de succes) de a aduce un copil deprivat dintr-o stare antisocială la o identificare socială. Aceasta muncă din partea mamei (sau a societăţii) se dovedeşte foarte dificilă fiindcă nu se petrece în mod natural. Sarcina pe care o au în mâini aparţine, de fapt, unui moment mai timpuriu, în acest caz perioadei în care bebeluşul de-abea începe să existe ca individ.

Dacă această teză a stării speciale a mamei normale şi a recuperării sale din această stare este acceptabilă, atunci putem examina mai îndeaproape starea corespondentă a bebeluşului. Bebelusul are:
- o constituţie;
- tendinţe înnascute de dezvoltare (zonă liberă de conflict în eu);
- motilitate şi sensibilitateş
- pulsiuni, ele însele implicate în tendinţa de dezvoltare, cu schimbarea dominaţiei zonei.

Mama care dezvoltă acea stare pe care am numit-o "preocupare maternă primară" furnizează un cadru în care constituţia bebeluşului să înceapă să se facă văzută, în care tendinţele de dezvoltare să înceapă sa se desfăşoare şi în care bebeluşul să înceapă să experimenteze mişcările spontane şi să devină proprietarul senzaţiilor care sunt adecvate acestei faze timpurii a vieţii. Nu este necesar sa se faca aici referiri la viaţa pulsională, deoarece cele discutate aici încep înaintea stabilirii modelelor pulsionale.

Am încercat să descriu aceste lucruri în propriul meu limbaj, afirmând ca daca mama furnizează o adaptare îndeajuns de bună la nevoi, propria linie de viaţă a bebeluşului este foarte puţin perturbată de reacţii la ingerinţe. (În mod obişnuit, recţiile la ingerinţe sunt cele care contează, nu ingerinţele în sine.) Eşecurile materne produc faza de reacţie la ingerinţe şi aceste reacţii întrerup "continuitatea existenţei" bebeluşului. Un exces al acestei reacţii nu produce frustrare, ci o ameninţare cu anihilarea. Aceasta este în viziunea mea, o anxietate primitivă foarte reală, fiind datată mult înaintea oricărei anxietăţi care include cuvântul moarte în descrierea sa.

Cu alte cuvinte baza pentru stabilirea eului este continuitatea mulţumitoare a existenţei este posibilă doar dacă la început mama este în stare care (sugerez eu) reprezintă un lucru foarte real pentru mama sănătoasă care se află aproape de sfârşitul sarcinii sale sau pe o perioadă de vreo câteva saptămâni după naşterea bebeluşului.

Doar dacă o mamă este sensibilizată în felul pe care îl descriu, ea poate simţi în locul copilului, şi astfel poate întâmpina nevoile bebeluşului. Acestea sunt primele nevoi corporale şi acestea devin treptat nevoi ale eului, în felul în care psihologia emerge din elaborarea imaginativă a experienţei fizice.

Astfel ia fiinţă o relaţionare cu eul între mamă şi bebeluş, din care mama se recuperează, şi din care bebeluşul ar putea conbstrui ăn cele din urma ideea unei persoane în mamă. Din acest acest unghi, recunoaşterea mamei drept o persoană apare într-un mod pozitiv, normal şi nu dintrăirea mamei ca pe un simbol al frustrării. Eşecul mamei de a se adapta în faza cea mai timpurie nu produce nimic altceva decât o anihilare a sinelui bebeluşului.

Ceea ce mama face bine nu este în nici un fel recunoscut de bebeluş în acest stadiu. Aceasta este un fapt în acord cu teza mea. Eşecurile ei nu sunt resimţite ca eşecuri materne, ci ele acţionează ca ameninţări la existenţa de sine personală.

În limbajul acestor consideraţii, construirea timpurie a eului este, în consecinţă, una tacută. Prima organizare a eului provine din ameninţările cu anihilarea care nu conduc la anihilare şi din care există, periodic, recuperare. Din aceste experienţe încrederea încrederea în recuperare începe să devină ceva care conduce la un eu şi la o capacitate a eului de a face faţă frustrării.

Se va simţi, sper, ca această teză contribuie la subiectul recunoaşterii mamei de către copil drept o mamă frustrantă. Acest fapt va fi adevărat mai târziu, dar nu şi în acest stadiu timpuriu. La început mama care eşuează nu este resimţită ca atare. O recunoaştere a dependenţei absolute de mamă şi a capacităţii sale de preocupare maternă primară sau oricum s-ar numi aceasta, este ceva ce aparţine exremei sofisticări şi unui stadiu care nu este întotdeauna atins de adulţi. Acest eşec general al recunoaşterii dependenţei absolute de la început contribuie la frica de FEMEIE care există la o mare parte atât dintre bărbaţi, cât şi dintre femei. (Winnicott,1950, 1957a).

Putem acum spune de ce gandim că mama bebeluşului este cea mai potrivită persoană pentru a îngriji acest bebeluş; ea este cea car poate atinge aceasta stare de preocupare maternă primară fără a fi bolnavă. Dar o mamă adoptivă sau orice femeie care poate fi bolnavă în sensul în sensul preocuparii materne primare poate fi în poziţia de a se adapta îndeajuns de bine prin faptul de a avea o anumită capacitate de identificare cu bebeluşul.

În conformitate cu această teză, furnizarea unui mediu îndeajuns de bun în aceste faze timpurii permite bebeluşului să înceapă să existe, să aibă experienţe, să construiască un eu personal, să-şi exprime instinctele şi să se întâlnească cu toate dificultăţile inerente vieţii. Toate acestea sunt simţite ca reale de către bebeluş care începe să fie capabil să aibă un sine care, în cele din urmă, să fie capabil să-si sacrifice spontaneitatea sau chiar să moară.

Pe de altă parte, fără furnizarea iniţială a unui mediu îndeajuns de bun, acest sine, care îşi poate permite să moară, nu se dezvoltă niciodată. Sentimentul de real este absent, iar dacă haosul nu este prea mare, sentimentul obtiunut este acela de futilitate. Nu va putea ajunge la dificutăţile inerente vieţii, ce să mai vorbim de satisfacţie. Dacă nu există haos deloc, apare un sine fals care ascunde sinele adevărat, care se supune cerinţelor, care reacţionează la stimuli, care scapă el însuşi de experienţele instinctuale avându-le, dar acesta nu este decât un joc pentru a trage de timp.

Se va observa că, după aceste teze, este mai probabili ca factorii constituţionali sî se arate în situaţia normală, acolo unde mediul în prima fază a fost adaptativ. În opoziţie, acolo unde a existat un eşecîn aceasta fază timpurie, bebeluşul este prins în mecanisme de apărare primitive (sine fals etc.)care sunt legate de ameninţarea cu anihilarea, iar elementele constituţionale tind să devină surclasate (mai puţin în cazurile cand se manifestă fizic).

Vom lăsa aici nedezvoltată tema introiectării de către bebeluş a modelelor de boală ale mamei, deşi acest subiect este de mare importanţă în aprecierea factorilor de mediu în următoarele stadii, ce urmează primului stadiu de dependenţă absolută.

Reconstruind dezvoltarea timpurie a unui bebeluş, nu este deloc cazul să vorbim despre pulsiuni, decât pe baza dezvoltării eului. Aici este o răscruce:
Maturitatea eului — experienţele pulsionale întărind eul
Imaturitatea eului — experienţele pulsionale perturbând eul
Eul, aici înseamnă o însumare a experienţelor. Sinele individului debutează ca o însumare a experienţelor de odihnă, motilitate spontană şi senzaţie, întoarcerea de la activitate la odihnă şi dobândirea treptată a unei capacităţi de a aştepta recuperarea din anihilări; anihilări care rezultă din reacţii la ingerinţele mediului. Pentru acest motiv individul are nevoie să debuteze în cadrul unui mediu specializat la care m-am referit sub titulatura: Preocupare Materna Primara.

l.e. Claudia, am pus direct textul, link-ul lasat de tine se poate vizualiza doar daca ai accesul la sectiunea traducatorilor, celor care corecteaza diverse articole
Andreina

_________________
Claudia,
mamica pentru
Imagine
si
Imagine


Sus
   
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou  Răspunde la subiect  [ 2 mesaje ] 

Ora este UTC+02:00 UTC+2


Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 23 vizitatori


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România